Senzația de cap care „plutește” și de instabilitate, dezechilibrul ușor sau vertijul intens, care vine cu impresia că totul se învârte în jurul tău, sunt simptome foarte frecvente, asociate unui spectru larg de dezechilibre și afecțiuni și dificil de alocat cauzei. Specialiștii NeuroAcces îți vor explica, în cele ce urmează, ce boli poți avea când amețești, de ce este important să observi cu atenție manifestările asociate și de ce uneoriai nevoie de mai multe analize și investigații amănunțite în drumul spre un diagnostic cert.
La NeuroAcces, clinică privată de neurologie și psihiatrie cu acces gratuit pentru pacienții adulți asigurați în sistemul public de sănătate, suntem dedicați sănătății tale neurologice și psiho-emoționale. La noi poți beneficia de consultații complete de neurologie și de psihiatrie, recomandări de tratament și reevaluări periodice decontate integral de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la specialist.
Ce este și de ce apare amețeala
Amețeala este un termen-umbrelă folosit pentru a descrie tulburări de echilibru de intensitate variabilă, de la ușoare dezechilibre, resimțite ca o senzație de plutire, la instabilitate accentuată și vertij – cea mai severă formă, în care pare că se învârte lumea cu noi și care poate duce inclusiv la pierderea conștienței. Aceste simptome:
- pot fi declanșate sau agravate de o mișcare bruscă (de exemplu, rotirea capului), la ridicarea din pat sau de pe scaun ori chiar în timpul mersului susținut;
- se pot manifesta cu aceeași intensitate chiar și în repaus;
- pot dura de la câteva secunde la câteva zile;
- pot fi însoțite de stare de greață, dar și de alte manifestări, care ajută medicul să orienteze investigațiile pentru a obține diagnosticul de certitudine.
Cauzele apariției amețelilor sunt extrem de variate. Cel mai frecvent, vorbim despre afecțiuni ale urechii interne care implică aparatul vestibular (responsabil cu controlul echilibrului), despre anemie, crize hipertensive (tensiune arterială foarte ridicată, de la 180/120 mmHg în sus) sau hipoglicemice (scăderea drastică a nivelului de glucoză din sânge), oboseală accentuată, stres cronic, consum de alcool, depresie ori anxietate. Însă în spatele lor pot sta și afecțiuni neurologice. Pe acestea din urmă la vom detalia imediat.
Ce boli poți avea când amețești
Pentru că este un simptom nespecific, identificarea mecanismului exact care a dus la apariția amețelii poate fi dificilă. Severitatea și modul de manifestare a pierderii de echilibru, contextul apariției acestei probleme și manifestările asociate sunt elemente esențiale în evaluare, ajutând medicul să distingă, dintre toate bolile pe care le poți avea când amețești, cauza probabilă și să recomandate analizele și investigațiile care pot fixa diagnosticul.
1. Sindromul de oboseală cronică
Sindromul de oboseală cronică sau encefalomielita mialgică este o afecțiune caracterizată de oboseală severă, persistentă, care nu se ameliorează prin odihnă. Pe lângă epuizarea fizică și mintală, pot fi prezente tulburări cognitive (probleme de memorie, gândire, atenție, organizare), amețeli și leșin la ridicarea în picioare sau la menținerea posturii verticale, cefalee, dureri musculare și articulare, stări de greață, fotofobie și tulburări digestive.
2. Migrenă vestibulară
Migrena vestibulară este un tip de migrenă în care durerea de cap specifică, unilaterală și foarte puternică, pulsatilă, poate să existe sau nu, în schimb, sunt prezente obligatoriu amețelile ușoare sau severe (se poate ajunge până la vertij), care pot dura de la câteva minute până la câteva zile. Aceste simptome pot fi completate de o stare pronunțată de greață și vărsături și de tulburări vizuale specifice migrenei cu aură – vedere încețoșată sau distorsionată, flash-uri luminoase.
3. Accident vascular cerebral
În cazul unui AVC, amețeala este însoțită de tulburări de coordonare, vedere dublă, slăbiciune pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, pareză facială unilaterală. Observarea acestui complex de simptome face necesară apelarea neîntârziată a numărul unic 112 pentru solicitarea unei ambulanțe cu echipaj medical. Accidentul vascular cerebral este o urgență, de intervenția promptă depinzând supraviețuirea pacientului și limitarea dizabilităților.
4. Atac ischemic tranzitoriu
Este considerat un AVC minor. Tabloul simptomatic este identic, cu diferența că manifestările sunt tranzitorii și se remit spontan – de aceea, există riscul ca pacientul să treacă cu vederea acest episod, punându-l pe seama unei slăbiciuni sau oboseli temporare. Consultația neurologică nu trebuie însă amânată, pentru că un AIT reprezintă un semnal de alarmă pentru un AVC major. La NeuroAcces, te sprijinim cu evaluare clinică completă, recomandări pentru investigații relevante și plan personalizat de prevenție secundară, în baza unui bilet de trimitere valabil.
5. Anevrism cerebral
În anevrismele de mari dimensiuni și în anevrismele cerebrale rupte, amețeala nu apare izolat, ci în asociere cu cefalee puternică, instalată brusc, tulburări vizuale și auditive (tinitus), tulburări de ritm cardiac. Anevrismul rupt este o urgență majoră, pentru că poate pune viața în pericol. Evaluarea neurologică imediată este crucială, când sunt prezente simptome sugestive – trebuie apelat numărul unic 112.
6. Neurinom acustic
Neurinomul acustic sau schwanomul vestibular, o tumoră benignă care se dezvoltă pe nervul cranian ce conectează creierul cu urechea internă, afectează atât echilibrul, cât și auzul. Amețeala este frecvent însoțită de hipoacuzie unilaterală și tinitus, și pentru că simptomatologia apare prin compresie nervoasă, dezechilibrul este adesea progresiv, nu brusc, agravându-se pe măsură ce formațiunea crește.
7. Hipertensiune intracraniană idiopatică
Hipertensiunea intracraniană idiopatică reprezintă creșterea presiunii intracraniene pe fondul acumulării de lichid cefalorahidian, fără o cauză structurală evidentă. Cunoscută anterior sub denumirea de pseudotumor cerebri, pentru că imită simptomele unei tumori cerebrale, această afecțiune se poate manifesta prin amețeli, tulburări de vedere (vedere dublă sau neclară, pierderea vederii periferice), cefalee, stare de greață și vărsături, tinitus, probleme de memorie și tulburări motorii.
8. Neuropatie periferică autonomă
Complicație frecventă a diabetului, această formă de neuropatie periferică este caracterizată de deteriorarea nervilor autonomi – cei care controlează funcțiile involuntare ale organismului, precum tensiunea și ritmul cardiac, respirația, termoreglarea sau digestia. Dereglările acestor funcții provoacă o cascadă de simptome: amețelile și stări de leșin apar pe fondul tulburărilor de ritm cardiac și de tensiune arterială, disfagia, greața, constipația și diareea, ca urmare a afectării digestiei, iar intoleranța la căldură, din cauza incapacității organismului de a-și regla eficient temperatura prin transpirație și vasodilatație.
9. Scleroză multiplă
În scleroza multiplă, amețeala, provocată de leziunile demielinizante localizate la trunchiul cerebral sau la cerebel, poate fi unul dintre primele semne ale bolii. Este o amețeală severă, care împiedică pacientul să se deplaseze fără a se ține de ceva și care durează cel puțin două zile înainte de a se ameliora. Alte semne incipiente posibile: pierderea vederii la un ochi, durerea oculară severă (manifestată tot unilateral), slăbiciunea musculară și paresteziile persistente localizate la un braț sau un picior.
10. Boala Parkinson
Complementar simptomelor principale – mers dificil, tremor în repaus, rigiditate și bradikinezie -, pacienții cu boala Parkinson prezintă frecvent amețeli și tulburări de echilibru. Aceste manifestări sunt asociate în principal cu hipotensiunea ortostatică determinată de o disfuncție a sistemului nervos autonom sau cu instabilitatea posturală specifică bolii. În unele cazuri, pot apărea însă ca efect secundar al medicației sau din cauza unei tulburări vestibulare coexistente, mai ales la pacienții vârstnici.
11. Tumori cerebrale
Tumorile cerebrale pot provoca amețeli când sunt localizate în zone implicate în menținerea echilibrului, precum cerebelul. Complementar, pot apărea tulburări de coordonare, dificultăți la mers, dezechilibru postural sau probleme în executarea mișcărilor fine, dar și tulburări oculomotorii, precum nistagmusul, care accentuează senzația de instabilitatea. Simptomele tind să se agraveze pe măsură ce leziunea se dezvoltă.
Medic neurolog: „Este periculos să ignorăm amețeala care persistă”
„Amețeala e un simptom frecvent și există riscul bagatelizării ei, de aici vine pericolul. Desigur, nu e cazul să ne impacientăm dacă amețim ușor pe fondul deshidratării sau după ce am sărit mesele, pentru că în aceste situații, este o reacție firească, tranzitorie a organismului, care se reglează imediat ce luăm măsurile compensatorii necesare. Dar dacă amețeala persistă sau se agravează, este obligatoriu să ne prezentăm la medic, pentru că poate ascunde un dezechilibru profund”, explică medicii NeuroAcces.
„Sfătuiesc pacienții să evite autodiagnosticarea și să ceară ajutor de specialitate. În special când manifestările sunt severe și când există și alte simptome neurologice asociate, intervenția medicală promptă este esențială¨, subliniază medicii.
Ai grijă de sănătatea ta neurologică. Programează-te pentru o consultație gratuită la NeuroAcces
Orice simptom neurologic trebuie să-ți îndrepte pașii către cabinetul unui medic specialist. Sistemul nervos este centrul de comandă al organismului și dereglările la acest nivel îți pot influența semnificativ sănătatea. Îți recomandăm să te adresezi medicilor noștri, dacă te confrunți cu amețeli și alte manifestări asociate, pentru a le afla cauza și a stabili un plan terapeutic care să-ți redea echilibrul.
La NeuroAcces, clinică privată de neurologie aflată sub contract cu CNAS, beneficiezi de evaluare completă, efectuată cu profesionalism și empatie, într-un mediu modern și confortabil, fără costuri asociate. Consultațiile și controalele sunt decontate integral de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru toți pacienții asigurați în sistemul medical de stat care se programează în baza unui bilet de trimitere obținut de la medicul de familie sau de la specialist.
Contactează-ne, fă primul pas către redobândirea stării de bine.
