Oricui i se poate întâmpla să traverseze un episod izolat sau o perioadă scurtă marcată de insomnie – arhitectura somnului este alterată în condiții de stres intens sau susținut, pe fondul consumului excesiv de cafea ori după administrarea anumitor medicamente. Însă persistența acestei tulburări poate semnala cauze mai profunde, pentru care sunt necesare investigații de specialitate. Îți explicăm, în cele ce urmează, ce boli ascunde insomnia și de ce o consultație de neurologie sau de psihiatrie poate aduce clarificările de care ai nevoie.
La NeuroAcces, clinică de neurologie și psihiatrie aflată sub contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, aceste consultații pot fi accesate gratuit de pacienții asigurați în sistemul medical de stat. Singura condiție pentru a beneficia de o evaluare completă fără costuri asociate este obținerea unui bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la specialist. În baza acestuia, evaluările sunt decontate integral de CNAS.
Ce boli ascunde insomnia
Insomnia, definită ca dificultatea de a adormi, de a menține somnul sau de a avea un somn odihnitor, poate fi acută sau cronică și poate fi cauzată de o multitudine de factori. Se pot face vinovate pentru apariția ei moștenirea genetică – tulburările de somn au o componentă ereditară puternică -, dezechilibrele hormonale, munca în schimburi, problemele din viața personală sau profesională care induc și întrețin starea de stres, dar și o serie de afecțiuni psihiatrice sau neurologice. Pe acestea din urmă le abordăm în rândurile următoare.
1. Boala Alzheimer și alte demențe
În Alzheimer și alte tipuri de demență, insomnia și tulburările de ritm circadian apar printre primele simptome și se agravează în pas cu progresia bolii. Au probleme cu somnul aproximativ 25% dintre pacienții cu forme ușoare până la moderate de Alzheimer și aproximativ 50% din cei aflați în stadii avansate.
Gestionarea insomniei este foarte dificilă în demențe, pentru că poate fi potențată de alte afecțiuni asociate (depresie, apnee în somn, sindromul picioarelor neliniștite) și de medicamentele prescrise pentru controlul simptomelor – antidepresive precum venlafaxina, fluoxetina și bupropionul sau inhibitorii de colinesterază.
2. Boala Parkinson
Tulburările de somn afectează peste 90% din pacienții diagnosticați cu boala Parkinson. Conform cercetărilor în curs, acestea apar, cel mai probabil, pe fondul modificărilor chimice din creier, care perturbă ciclurile somn-veghe.
Spre deosebire de boala Alzheimer, în Parkinson, insomnia – tulburarea cel mai frecvent raportată în statistici, cu o prevalență de până la 80% – apare în stadiile avansate, odată cu alte simptome non-motorii, precum tulburările cognitive și cele psiho-emoționale sau disautonomiile (disfuncții ale sistemului nervos autonom, responsabil cu reglarea funcțiilor involuntare -tensiune arterială, ritm cardiac, termoreglare sau digestie).
3. Epilepsie
Epilepsia și tulburările de somn sunt interconectate. Activitatea electrică anormală a creierului caracteristică bolii poate perturba arhitectura somnului, ducând la simptome specifice insomniei – adormiri dificile, treziri frecvente și un somn neodihnitor -, iar odihna insuficientă favorizează și agravează crizele epileptice. Adițional, calitatea somnului poate fi afectată și de medicamentele anticonvulsivante.
4. Scleroză laterală amiotrofică
Tulburările de somn sunt foarte frecvente la pacienții scleroză laterală amiotrofică, o tulburare progresivă a neuronilor motori cu prognostic nefavorabil – slăbiciunea musculară generalizată este inevitabilă și decesul prematur se înregistrează, în medie, la 3-5 ani de la debutul bolii. Crampele musculare, durerea, mobilitatea redusă, spasticitatea, dar și depresia și anxietatea asociate pot duce la insomnie severă, cu scăderea semnificativă a calității vieții.
5. Sindromul picioarelor neliniștite
Insomnia este frecvent raportată și de pacienții care suferă de sindromul picioarelor neliniștite (SPN) sau boala Willis-Ekbom. Aceasta este o afecțiune neurologică încadrată de specialiști atât la tulburările de mișcare (din cauza nevoii incontrolabile de a da din picioare în momentele de repaus, pe fondul unei senzații de disconfort), cât și la tulburările de somn (mișcarea continuă împiedică odihna).
6. Depresie
Insomnia este un criteriu de diagnostic al tulburării depresive majore, fiind prezentă la peste 90% dintre pacienți. Un studiu derulat pe o perioadă de 40 de ani arată că există o relație bidirecțională strânsă între cele două afecțiuni: persoanele care suferă de insomnie prezintă un risc ridicat de depresie mai târziu în viață, iar cele care suferă de depresie sunt predispuse la apariția insomniei pe parcursul evoluției bolii.
7. Anxietate
Insomnia este problema de somn cel mai des întâlnită la persoanele cu tulburări de anxietate și, la fel ca în cazul depresiei, există o relație bidirecțională între cele două afecțiuni. Îngrijorarea excesivă, teama constantă și tensiunea fizică specifice anxietății perturbă somnul, iar insomnia cronică agravează simptomele anxietății.
8. Schizofrenie
Majoritatea pacienților cu schizofrenie prezintă anomalii ale somnului – insomnie, apnee obstructivă în somn, sindromul picioarelor neliniștite -, care tind să precedă debutul bolii și pot prezice o exacerbare a simptomelor. Insomnia severă este caracteristică fazei prodromale a psihozei și un factor de risc major pentru recidiva acesteia.
Alte simptome asociate cu insomnia
Somnul insuficient sau neodihnitor influențează nivelul de energie, capacitatea de concentrare, echilibrul emoțional și performanța cognitivă. O persoană care suferă de insomnie prezintă, de regulă, o combinație a următoarelor simptome:
- somnolență diurnă;
- oboseală cronică;
- dificultăți de concentrare;
- tulburări de memorie;
- dureri de cap;
- modificări bruște ale dispoziției;
- iritabilitate, anxietate;
- scăderea performanței școlare sau profesionale.
Ce să faci dacă te confrunți cu insomnie
În primul rând, este important să ajustezi factorii de risc care țin de stilul de viață: redu consumul de cafea și de alcool, redu cantitativ mesele de seara, ai grijă să nu mănânci aproape de ora de culcare și încearcă să gestionezi eficient stresul. Totodată, pentru că igiena somnului joacă un rol central în reglarea lui, creează-ți o rutină: culcă-te și trezește-te la aceeași oră în fiecare zi. Dacă insomnia persistă mai mult de 2-3 săptămâni, în ciuda adoptării acestor măsuri, este momentul să apelezi la medic.
Tulburările de somn intră în aria de expertiză a specialistului în neurologie – acesta îți poate recomanda, în urma consultului, atât investigațiile necesare pentru fixarea diagnosticului, cât și tratamentul adecvat problemei de sănătate depistate. Dacă insomnia ascunde o tulburare neurologică, vei rămâne în atenția sa pentru monitorizare și ajustarea planului terapeutic în acord cu evoluția bolii, iar dacă investigațiile vor revela o tulburare psihiatrică, vei fi îndrumat către medicul specializat în tratamentul acestui tip de afecțiuni.
„Este important să aflăm ce boli ascunde insomnia pentru a ști ce trebuie să tratăm”
Insomnia care apare secundar unei afecțiuni e persistentă și este puțin probabil să poată fi ameliorată prin schimbarea stilului de viață sau administrarea de suplimente din plante, atrag atenția medicii din cadrul clinicii NeuroAcces. Consultația și investigațiile specifice sunt esențiale pentru orientarea tratamentului.
„Insomnia este o tulburare de somn extrem de răspândită, dar subdiagnosticată și subtratată. Multe persoane nu caută ajutor medical în ciuda faptului că se confruntă cu o afecțiune cronicizată, care poate genera, prin efectul său cumulativ, o mulțime de problemele de sănătate, de la hipertensiune la AVC. Este important să aflăm ce boli ascunde insomnia, pentru a ști ce trebuie să tratăm înainte să apară complicații. Consultația și investigațiile, în acest caz, sunt noninvazive. Accesați-le din timp, pentru a vă proteja sănătatea”, recomandă medicii NeuroAcces.
La NeuroAcces, ai acces gratuit la consultații de neurologie și psihiatrie. Solicită o programare
Tulburările de somn sunt, de cele mai multe ori, un semnal de alarmă, iar între bolile pe care le poate ascunde insomnia se numără unele care îți pot schimba semnificativ viața. Este important să obții un diagnostic timpuriu pentru putea gestiona eficient atât afecțiunea depistată, cât și problemele asociate.
Te așteptăm la NeuroAcces, cu experți în neurologie și psihiatrie care oferă consultații gratuite, în baza biletului de trimitere pentru persoanele asigurate CNAS. Programează-te pentru a beneficia de servicii medicale de calitate într-un mediu modern și confortabil, fără costuri asociate.
